Apeductul din Eifel

Apeductul din Eifel, numit și Römerkanal, este o conductă de apă rămasă din timpul Imperiului Roman. Apeductul deservea orașul Colonia cu apă din regiunea munților Eifel. A fost cel mai lung apeduct din Imperiul Roman, fiind considerat și cea mai mare construcție antică situată la nord de Alpi. Construcția apeductului arată avansul capacităților arhitecților romani, ale căror tehnici au căzut în uitare în Evul Mediu.

Apeductul, construit în 80 d.Hr., conducea apa pe o distanță de 95 km din masivul Eifel până în Colonia Claudia Ara Agrippinensium. Dacă s-ar include toate ramificațiile, lungimea apeductului ar atinge 130 km. Construcția este aproape în totalitate subterană, iar scurgerea apei era obținută doar prin forța gravitației. Câteva poduri, inclusiv unul care avea lungimea de 1.400 m, au fost necesare pentru a traversa văile. Apeductul din Eifel are particularitatea de a avea puține porțiuni aeriene, cu scopul de a evita vandalismele și înghețul din timpul iernii.